Cuponul este dobânda fixă pe care o plătește emitentul unei obligațiuni, iar prețul este suma cu care aceasta se tranzacționează pe piață. Cele două se leagă prin randament: când dobânzile din piață cresc, prețul unei obligațiuni existente scade, iar când dobânzile scad, prețul ei urcă.
Pentru o introducere pe înțelesul începătorilor, InvestitiiLive explică pe larg investițiile în titluri de stat și în instrumente de bursă. Mai jos găsești logica de bază, fără formule complicate.
Ce este cuponul
Cuponul se calculează la valoarea nominală a obligațiunii, adică suma pe care emitentul o returnează la scadență. El rămâne neschimbat pe toată durata de viață a titlului. Dacă obligațiunea are nominalul 100 și un cupon de 5%, plătește 5 la fiecare an, indiferent ce se întâmplă cu prețul din piață.
Ce este prețul și de ce se mișcă
Prețul reflectă ce sunt dispuși investitorii să plătească azi pentru fluxul de plăți viitoare. Dacă apare pe piață o obligațiune nouă cu un cupon mai mare, una veche cu cupon mai mic devine mai puțin atractivă, deci prețul ei scade până când randamentul total devine comparabil.
Invers, dacă dobânzile din piață scad, cuponul vechi, mai mare, devine valoros, iar investitorii acceptă să plătească mai mult pentru el.
Randamentul curent: legătura directă
O măsură simplă este randamentul curent, adică cuponul anual împărțit la prețul de piață. Dacă prețul scade sub nominal, randamentul curent crește peste rata cuponului. Dacă prețul urcă peste nominal, randamentul curent scade.
- preț sub nominal: se spune că obligațiunea se tranzacționează cu discount;
- preț peste nominal: se tranzacționează cu primă;
- preț egal cu nominalul: randamentul curent coincide cu cuponul;
- la scadență, indiferent de preț, emitentul returnează valoarea nominală.
Un exemplu simplu: o obligațiune cu nominal 100 și cupon anual 5 se cumpără cu 95. Randamentul curent este puțin peste 5%, pentru că aceeași plată de 5 se raportează la o sumă mai mică. Dacă același titlu se vinde cu 105, randamentul curent coboară sub 5%.
Pe InvestitiiLive găsești abordate titlurile de stat Tezaur și Fidelis, utile ca exemple de instrumente cu dobândă anunțată, pe care le poți compara cu obligațiunile tranzacționate pe piață.
De ce contează scadența
Cu cât mai mult mai este până la scadență, cu atât prețul reacționează mai puternic la schimbarea dobânzilor. Motivul este simplu: cuponul fix rămâne mult timp în urma pieței. O obligațiune cu scadență apropiată se mișcă mai puțin, pentru că investitorul își recuperează curând nominalul.
Dacă păstrezi obligațiunea până la scadență, fluctuațiile de preț de pe parcurs contează mai puțin, pentru că primești cupoanele promise și nominalul, cu condiția ca emitentul să își respecte obligațiile.
Riscurile din spatele cifrelor
Pe lângă riscul de dobândă, mai există riscul emitentului, adică posibilitatea ca acesta să nu plătească, și riscul de lichiditate, adică dificultatea de a vinde la un preț corect. Fiecare dintre ele poate muta prețul, chiar dacă cuponul rămâne același. De aceea, un cupon mare nu garantează automat o investiție bună: uneori el compensează tocmai un risc ridicat.
Pentru a vedea cum se așază o obligațiune într-un plan mai larg, merită să citești și secțiunea Risc și portofoliu, unde apar ideile de diversificare.
Recomandare practică
Înainte să cumperi, notează cuponul, scadența, prețul și randamentul, apoi compară-le cu alternativele. Materialul de aici este informativ și nu constituie recomandare de investiții. Pentru explicații suplimentare despre titluri de stat și bursă, revino la InvestitiiLive.
